Monthly Archives February 2015

De ce pleaca oamenii buni din companii?

12/02/2015
/ / /

image001Oricat ne invata teoria ca nu trebuie sa ne atasam prea mult de oamenii care ne sunt angajati, in realitate lucrurile stau exact pe dos. 

Cu atat mai mult intr-o companie mai mica, unde managerul este si patronul firmei, implicat si prezent permanent. In cele mai multe dintre situatii el sta mai mult timp cu angajatii firmei decat cu propria familie.

Oare cat de mare poate sa fie dezamagirea lui cand unul dintre oameni pleaca? 

Mii de intrebari vor invada constiinta oricarui manager si gandurile nu-l vor lasa in pace. Se va intreba probabil unde a gresit, de ce omul de langa el e nemultumit, ce l-a determinat sa faca acest pas!?

Din pacate toate aceste intrebari vin prea tarziu. Daca angajatul a luat aceasta decizie, e greu sa crezi ca se mai poate face ceva. 

Atunci cand oamenii pleaca, efectele in business pot fi dramatice si atunci devine fundamental sa stii, ca manager, cum sa gestionezi resursele umane, ce sa faci sa cresti motivatia angajatilor, ce mediu de lucru sa le asiguri! 

SINGURA METODA EFICIENTA CARE ANTRENEAZA CELE MAI MICI COSTURI, ESTE PREVENTIA. 

Motivul pentru care un angajat va lua decizia de a pleca din companie, este diferit de la caz la caz. NEMULTUMIRILE si OPORTUNITATILE EXTERNE sunt cele mai intalnite situatii.

Contrar asteptarilor, dorinta de a avea un salariu mai mare, nu este neaparat pe primul loc. Mai degraba relatiile cu seful lui, atmosfera de lucru si lipsa oportunitatilor de dezvoltare vor ocupa locurile fruntase in clasament.

Indiferent de cauze, cel mai adesea nemultumirile angajatilor sunt ignorate si aceasta atitudine poate crea mari dezechilibre in organizatie. Angajatii vor fi preocupati mai mult de dezbaterea acestor aspecte decat de sarcinile lor, astfel ca randamentul si productivitatea va scade. Barfa va deveni “regina de la colturi”.

Ce trebuie sa faca managerul in aceasta situatie? In nici un caz nu trebuie sa mizeze pe faptul ca lucrurile vor intra pe fagasul normal fara sa faca ceva. Trebuie sa ia atitudine si sa inceapa dialogul. DIALOGUL deschide calea concilierii si negocierii, dezamorseaza bomba, este un semn de incredere care va fi acceptat. 

Ignorarea insa, va fi interpretata de angajati ca o respingere a cererilor lor mai inainte de a avea o discutie. Aceasta abordare va fi catalogata ca lipsa de respect. Oamenii nu vor pleaca pentru ca nu le-au fost satisfacute cererile, VOR PLECA DACA VOR SIMTI CA NU SUNT RESPECTATI!

Ca lucrurile sa meraga bine intr-o companie trebuie ca oamenii sa se poata concentra pe ceea ce au de facut.

Read More

Provocarile din recrutare

11/02/2015
/ /
in Blog
/

image001Am citit de curand un articol, publicat pe un site de specialitate, in care sunt tratate tendintele in recrutare si consider necesar sa aduc cateva precizari. 

Unul dintre punctele prezentate ca tendinta se refera la “democratizarea” accesului la talente. Spune autorul ca, daca pana acum doar companiile mari si puternice puteau sa atraga si sa angajeze oameni valorosi, acum si companiile mai mici au acces la acestia. “Talentul devine mai accesibil”! Cumva acesta bariera este mai usor de trecut datorita accesului mai facil la retelele profesionale si de social media, ca solutii de sourcing. De acord cu cele spuse si nu pot sa contrazic aceste date insa, as dori sa fac distinctie intre angajatorii din marile orase si cei din provincie.

Intr-un oras de provincie cu totul altele sunt provocarile angajatorilor. Nu ca ei nu ar avea acces la retelele profesionale care, sunt oricum in mediul online, dar gasesc ei oameni talentati in aceste zone? Sau cati dintre candidatii acestia sunt dispusi la relocare. Tinerii, in general, pleaca la studii, tot mai multi in strainatate, incurajati de parinti, profesori si atrasi de ofertele universitatilor straine. Un procent covarsitor raman acolo dupa finalizarea studiilor, preferand sa accepte joburi chiar si sub calificarea lor, decat sa se intoarca acasa. Cei care merg la studii in centrele universitare romanesti, raman in acele orase sau migreaza doar foarte putin si oricum tot catre zone unde industria se concetreaza iar oferta angajatorilor este substantiala. Seniorii au deja joburi si oricum ei sunt cel mai putin flexibili in a schimba locul de munca. Chiar daca primesc oferte bune sunt greu de convins si pentru ca relatiile create in timp cu angajatorul sunt suficient de puternice. Deci care sunt “talentele” disponibile in provincie?

Am vazut disperarea micilor companii de aici, care cauta luni de zile oameni de o anumita anvergura si sfarsesc prin a angaja tot dintre cei disponibili si care nu sunt din categoria celor talentati. Este evident ca in felul acesta nici progresul acestor firme nu este grozav. Cum pot fi ajutati acesti mici angajatori astfel incat sa nu mai piarda timpul si banii in procese interminabile de recrutare?

 

Read More